Review Palette Salon Colors 6-88 Roşcat intens

Alaltăieri m-am vopsit cu noua vopsea de la Schwarzkopf, Palette Salon Colors. Noua vopsea ne promite, nuanţe ca la salon chiar la noi acasă.
Gama este formata din 15 nuanţe foarte frumoase, care conţin pigmenti speciali pentru a fixa mult mai bine pigmentul în par.
Dupa cum era de aşteptat mi-am ales o nuanţă de roşcat, având de ales între 3 nuanţe. Roşcat intens, blond arămiu închis şi roşcat intens închis. Am ales nuanţa 6-88 roşcat intens, un roşu aprins care mi-a luat privirile de cum l-am vazut pe raft.
O cutie de vopsea conţine un tub de cremă colorantă, un aplicator cu revelator, un pliculeţ de balsam hrănitor, o pereche de manuşi şi instrucţiunile de folosire.

Timpul de stat cu vopsea variază între 30-45 de minute, depinzând foarte mult de nuanţa aleasă. Pentru un păr mai lung, cum este al meu, este recomandat să folosiţi două cutii.
Zis si făcut, m-am apucat să amestec vopseaua şi mama se pregătea sufleteşte de vopsire. Pentru că am părul destul de lung a durat ceva până a terminat, luând frumos fiecare suviţă în parte. Am pornit de la un castaniu-arămiu spălăcit şă am ajuns la un roşu superb, mi-a fost un pic frică recunosc, să nu îmi închidă părul sau să iasă neuniform din cauza rădăcinilor crescute. Imediat cum timpul s-a scurs, m-am spălat şi am aplicat balsamul care a acţionat 2 minuţele. Apoi m-am limpezit şi m-am uscat. Am fost un pic dezamăgită pentru că părea un pic cam închis la culoare însă a doua zi am spus că poate dacă mă mai spăl o dată, o să mai iesă din culoare şi aşa a fost. Ieri defapt am descoperit frumoasa nuanţă cu care m-am ales. În bătaia soarelui este minunată, iar la umbra sau la lumină artificială este o culoare mai cuminte.

Rădăcini crescute

Culoare no name, în lumină parea arămiu, la lumina becului arăta şaten

Încă un lucru care mi-a plăcut este acela că amoniacul parcă nu s-a simţit atât de puternic ca în alte vopsele şi nu ştiu dacă de la vopsea sau de la balsam dar m-am ales cu o mireasmă foarte placută în păr. După căutările mele disperate după o vopsea care să mă ducă la roşcatul mult dorit cred că în sfârşit am găsit-o. Ghiciţi cine o să cumpere în continuare Palette Salon Colors? Exact, eu voi deveni fidelă acestei vopsele care mi-a făcut inima să salte de bucurie la văzul culorii rezultate. O sa vă las şi dovada să nu spuneţi că vorbesc doar aşa să mă aflu în treabă.

Vârfurile par un pic mai închise, dar este doar o iluzie de la lumină

Mândră mi-s de culoarea cea nouă

Luna şi ea fericită de stăpâna ei roşcată.

Cum vi se pare vopseaua, i-aţi da o şansă sau deja aţi folosit-o şi v-aţi făcut o parere?

Are you THE ONE?

Cred că majoritatea dintre noi, fetele am auzit sau cumva ne-a ajuns la ureche faptul că Oriflame a lansat o nouă colecţie care se numeşte simplu dar totuşi atât de puternic conturat "The One".
Primul lucru care mi-a placut este faptul că cea care promovează produsele este Andreea Raicu, pe care o admir foarte mult ca şi femeie. Nu ştiu voi, dar pe mine m-a fascinat mereu, forţa ei şi dorinţa de a avea o carieră stralucită.

Revenind la colecţie, am intrat frumuşel pe site şi m-am interesat frumos despre fiecare gamă în parte a colecţiei. Aceasta are trei game: Mega Impact, Frumuseţe zi de zi şi Ultra rezistenţă.
Doua colecţii îmi fac cu ochiul si cu siguranţă voi pune mâna măcar pe câteva produse din fiecare gamă.
Mega Impact şi Ultra rezistenţă sunt cele alese, simt că împreună cu ele voi contura frumos femeia puternică din mine.
Împreună cu Oriflame şi colecţia THE ONE eu însămi voi deveni the ONE, trebuie doar să cred, nu e atât de complicat. Nu ar fi prima dată când m-ar ajuta produsele Oriflame să mă simt frumoasă. Defapt ele au cochetat cu mine de pe la 15 ani. Sau eu cu ele, aici este greu de spus cine pe cine a ispitit. În definitiv, orice femeie, o data în viaţă va fi the one, iar dacă colecţia Oriflame vă sare în ajutor pentru acest lucru şi mai bine.

Pe lângă minunata colecţie, cei de la Oriflame îmi încăntă antenuţele mele de blogger. Este un lucru absolut superb că vor sa investească in bloggosferă şi implicit în bloggeri. În sfârşit cineva care vede potenţial şi în noi, omuleţi care se ascund sub cuvinte frumoase şi pompoase. Îmi tresaltă inima când văd astfel de iniţiative pentru bloggosfera românească.

Aţi încercat colecţia, ce vă face cu ochiul?

Spring wishlist

Afara ploua, eu am avut un Paşte cam ratat din cauza sănătăţii însă astazi vreau să vă arăt primul wishlist pe 2014, din care sper să achiziţionez măcar jumătate din lucrurile de pe listă. Sunt îndrăgostită de site-urile din China de haine şi încălţăminte, un rai pe pământ.

M-am oprit în mare parte la pantofi pentru că ce înveseleşte o fată mai mult decât o pereche de pantofi noi. Modelele sunt multe şi colorate. Zău că nu mă pot opri din admirat. Îmi plac mult cele cu bareta, îmi ţin glezna şi sunt şi mai sexy.
Dar site-ul de care vorbesc azi nici de la haine nu se dă înlături, Lovelyshoes, are tot ce ne pofteste inimioara noastră de fete nebune după cumpărături.
Dar până să vă arat şi ce haine mi-au atras atenţia vă mai arăt ce mi-am mai pus pe lista mea fără sfârşit la capitolul papuci.

 

 

 

 

Acum să trecem şi prin lista cu haine şi genţi pentru a încheia frumos primul meu wishlist pe anul acesta. 

Cam asta a fost wishlistul meu, voua ce vă face cu ochiul de pe site?

Recenzie Relaţii Exuale

Relatii exuale de Michel Birbaek,o carte care mi-a dat lumea peste cap, care s-a terminat într-un mare fel şi care m-a lăsat cu gura căscată. Şi nu, nu e "ratat" un "S", dacă la asta vă gândiţi. O carte plină de umor şi bună dispoziţie, care ne învaţă cum să tratăm desparţirea de orice fel.
Autorul redă povestea unui cuplu care este împreună de 7 ani, însă nici pomeneală să se termine cu o căsătorie. Să mai pun paie pe foc şi să spun că Lasse şi Tess nu mai făceau sex, deja vă puneţi întrebarea în minte dacă sigur nu lipseste un "S" în titlu.
Lasse şi Tess sunt un cuplu care stă în Danemarca, se iubesc dar relaţia scârâie şi scârţâie atât de grav încât nu pot concepe nici unul că relaţia să se petreacă la o distranţă destul de mare. Tess primeşte un job bine plătit tocmai în China, iar pentru Lasse, un comediant care cam stă pe banca de rezervă a comediei, nu îi cade atât de bine. Deşi iubirea este mare, nu pot lăsa o distanţă atât de mare între ei.
În toată cartea se urmăreşte traseul relaţiei lor, încercările pe care le fac amândoi să resusciteze intimitatea, să încerce să se vadă ca ceea ce sunt, iubiţi şi nu prieteni.
Lasse este un tip care îşi iubeşte meseria, ştie că altceva nu ar putea să facă atât de bine, dar la rândul ei Tess nu e pregătită să renunţe la slujba pentru care şi-a pierdut viaţa sexuală în decursul a catorva ani. În mintea lui Lasse încoltesc îndoieli că l-ar înşela dar este destul de deştept să taie de la rădăcină aceste gânduri care îl otrăvesc.
Relaţia parcă începe să se reseteze în momentul în care tatăl lui Lasse le spune că este pe moarte şi nimic nu se mai poate face. Amândoi atunci parcă se trezesc din visare şi speră într-o împăcare. Pe patul de moarte tatal lui Lasse are o ultima dorinţă, ca el să o ceara pe Tess în căsătorie. O dorinţă imposibil de realizat din păcate.
Cartea ne învaţă cum să privim despărţirile de orice natură, fie ea de parinţi, iubit, de vechea viaţă. O carte în care relaţia celor doi te ţine cu sufletul la gură şi aştepţi să o termini pentru a vedea finalul poveştii de dragoste între cei doi. Însă prefer să descoperiţi singuri finalul acestei carţi minunate, am primit-o de ceva timp, am început-o, lăsat-o şi iar început-o. Am avut de învăţat din ea, că indiferent pe cine pierdem în viaţă, fiecare lovitură ne va da o lecţie pe care să o ţinem minte şi să o aplicăm pentru restul vietii.

• "...când te-a luat la inima, trebuie s-o împuşti ca să te scoată de acolo"

•  "Simt libertatea în mine, dar a trecut rapid"

• "Oraş. O colecţie de destine, şi fiecare trebuie să şi-l făurească pe al său..."

• "Trebuie să fac faţă. Dar cum naibii să înoţi când ţi se sparge un val uriaş în cap şi te ameţeşte. Mai întâi, trebuie să ieşi la suprafaţă şi să tragi aer în piept. Dar unde e sus?"

• "O simt de parcă ar fi rugămintea unui copil care vrea să audă că totul va fi iarăşi bine. Dar n-o să fie totul bine. Niciodată nu s-a întâmplat aşa ceva. Cu atât mai recunoscători ar trebui să fim pentru lucrurile care au mers bine." 

• "Privirile se aţintesc asupra ei. Dispare. Din ochii, din gând? Dimpotrivă." 

• "Eu doar stau întins şi toată lumea îmi aduce ce vreau. Iisuse, dacă ştiam asta, muream mai de mult"

• "În arta de a-ţi face viaţa un dar, conştientizarea faptului că corpul ne alimentează tot timpul, automat, cu aer, trebuie să fie un soi de nirvana."

• "- Când e iubire, se gaşeste mereu o soluţie. Fă-i curte, fă-i complimente, dă-i speranţe şi-apoi cere-o în căsătorie."

• " Nu ne-am desparţit ca oamenii. Doar am făcut un update situaţiei."

• "Avem un hardware super, doar partea de software e cam învechită. Anumite programe trebuie actualizate"

• "Aşa e viaţa. Yin şi Yang. Iubire şi despărţire. Câştig şi pierdere"

• "Clipa în care o relaţie încetează la fel de frumos pe cât merită. Conştient. Între prieteni. Şi multă iubire. Aşa mi-aş dori să-mi închei viaţa , într-o zi."

• "Acolo, chiar acolo. dincolo de nori, străluceşte soarele."

Eventual voi fi bine.

Astazi e una din acele zile când totul parcă rezonează cu starea mea, până şi melodiile de la radio îmi descriu starea şi culmea curg una dupa alta, arătându-mi şi mai mult reflexia mea stafidită de astazi.
Astazi simt un gol imens în suflet, asemanator cu o gaură neagră care înghite tot ce e frumos în jurul meu. A fost soare afară dar nu şi în mine, astazi nu. A fost doar o furtuna care nu mi-a dat pace şi m-a dezrădăcinat din crezurile mele. Astazi nu ştiu ce simt şi ce mai vreau.
Uneori trebuie să te retragi cu capul sus pentru a vedea de afară totul, acel tot în care până atunci erai băgat pana în gât şi îţi era bine. Trebuie să vezi de afara ce alţi vedeau dinainte să se pornească calamitatea.
Azi nu mi-e bine, plâng şi râd şi plâng, o rutină morbidă într-o zi senină. Nu învinuiesc pe nimeni, fiecare a ales ce vrea si doreşte dar doare că atunci când am prins putere să razbesc şi să mă dau peste cap să fie bine am fost lovită de un fulger ce a ars tot ce vroiam să construiesc.
Nu mi-e bine şi recunosc, nu o sa-mi fie bine ceva timp apoi iar şi din nou, ca o pasăre pheonix voi renaşte, poate mai puternică, poate mai plina de viaţă. Voi încerca să mă reconstruiesc din puţinul care mi-a rămas dupa ce mi-am dat tot, încredere, suflet şi inimă.
Ma înec în plans şi scriu, vorbele nu au atâta greutate ca lacrimile, dar măcar fac ca cine e vinovat pentru ele să simtă, să fie lovit în torace cu mii de ace pline cu venin extras din lacrimi amare.
Astazi vreau să traiesc în altă lume, una în care să fiu altfel, mai rece, cu tot şi toate. Să nu îmi pese că acolo unde întindeam ieri mâna astazi e un loc liber, acolo unde îmi întorceam privirea acum e doar un nor de praf rece. O sa îmi treacă, o să pot zambi iar dar acum tot ce pot face e sa îmi spăl rănile, rănile care poate unele mi le-am provocat singură din prea multă încredere sau prea multă dragoste. Ştiţi în dragoste ai încredere în celălalt şi îi dai totul, ştiind că poate să te rănească dar ai încredere că nu o va face. Nu zic să nu aveţi încredere dar aveţi grija ce îi daţi şi cât îi daţi. Ce-i puţin, nu e de ajuns şi ce e mult  strică.Trebuie să fie o situaţie echilibrată.
Niciodată nu am cerut socoteală pentru ce rani am căpătat, nici de data asta nu cer, însă tot ce vreau e să simtă şi celălalt fiecare lacrima amară, fiecare gând ce face ochii să doară, fiecare respiraţie sacadată din cauza suspinelor şi poate aşa ar întelege ceea ce simt acum, o durere care îmi face sufletul, acea himeră, să tremure în bătaia vântului.
Durerea trece, rănile rămân şi vor durea mereu când îmi voi aminti că uneori în viaţă trebuie să alegi şi de cele mai multe ori alegi prost şi regreti pe urma.
Eventual voi fi bine, dar nu azi....

Buzzstore si Persil

În ultima vreme am lăsat blogul pe planul doi, parcă nu mai am idei să scriu, imaginaţia mea a intrat în stand-by. Dar azi m-am decis să vă povestesc despre Persil si campania Buzzstore unde am luat şi eu parte.
Persil Expert este un detergent lichid, ce poate fi folosit cu succes si la cele mai joase temperaturi scotand petele ca un soldat viteaz ce se bate cu petele pana le invinge. Este recomandat pentru hainele deschise la culoare(pentru cele negre exista un Persil special) dar am spalat si colorate si mi-a umplut casa de un parfum de primavara, ca tot bate la usa primavara.
Prima persoana cu care a lua contact Persilul a fost mama, care a schimbat lenjeriile de pat si repejor a dat drumul la masina. A pus un capacel jumatate si pornita a fost operatiunea scosul petelor. Si-a facut treaba masina, iar cand s-a oprit, am deschis usita si m-a imbatat o mireasma de proaspat si curat cum nu la multi detergenti ai parte, sa nu mai spun ca a tinut mult si bine parfumul. A haine ce le-am spalat acum 3 saptamani si inca se simte parfumul de Persil cand le scot din dulap.
Este un detergent economic, care m-a convins sa ii dau o sansa si detergentului lichid. Defapt sansa Persilului i-am dat de mult, pentru ca de cand ma stiu parintii mei cumparau galeti mari de Persil din hypermarketuri. Cel lichid este mai economic si spala excelent. Asa ca nu pot decat sa le multumesc celor de la Buzzstore si celor de la Persil pentru ca m-au convins, alt detergent lichid nu as incerca, Persil e cel mai bun. Daca vreti si voi sa fiti buzzeri,sa testati produse in viitoarele campanii va invit sa o faceti AICI.

Filmul zilei : RoboCop

Luni am fost la film şi am ales să mergem la RoboCop, am ales filmul deoarece când eram mică mereu am fost fascinată de el, de acel poliţist jumătate om, jumătate maşină. Povestea în mare parte este aceeaşi ca şi cea din 1987 cu mici modificări poate ale numelor şi poate a acţiunii. Însă dacă stau să mă gandesc nu foarte multe s-au schimbat. Acelaşi Alex Murphy, unul dintre cei mai buni poliţisti ai Detroit-ului, cu un partener la fel de curajos încearca să afle care din poliţişti fac trafic de arme.
Făcând referire la filmul din 1987, în acela Alex o avea ca parteneră, pe Anne, în filmul din 2014 locul i-a fost luat de Jack. Însă indiferent de cine i-a fost partener, Alex este în centrul atenţiei după ce mergând pe o pistă bună, e pe cale să îi prindă pe cei care făceau trafic de arme plus pe capul reţelei, Antoine Vallon. Dar se pare că Vallon e cu un pas înaintea lui Alex şi îi va "tuna" maşina cu o bombă. Aceasta va exploda şi îl va extermina pe Alex ca şi om, dar nu ca şi maşină.
Acţiunea se petrece în anul 2028, o vreme când androizii au luat locul armatei, aceştia fiind indispensabili în misiunile din Arabia Saudită. Fiind o era a roboţilor, viaţa lui Alex Murphy primeşte o şansă, să devină jumătate om, jumătate maşină (bine mai mult de jumătate va fi maşină).
Sellers de la OmniCorp va finanţa proiectul crezând că va da lovitura, însă lucrurile nu vor merge cum se aştepta şi RoboCop/Alex îşi va rezolva singur "moartea". Dar ceea ce v-am spus este o idee sumară a filmului, vreau să descoperiţi voi cum se va termina.
Mi-a placut, efectele speciale nu prea au fost pentru anul 2028, însă totuşi m-a făcut să zbor departe cu gândul la faptul că în viitorul apropiat vom avea şi noi pe străzi şi în casă androizi care mai de care, ajutându-ne la treburi şi lucruri banale. Asta e viitorul şi trebuie să ne conformăm. Îl recomand, celor care au văzut varianta veche şi vor ceva mai modern.
În rolul principal a jucat Joel Kinnaman(Alex), Jack a fost jucat de Michael K. Williams. Sper să îl urmăriţi şi voi şi să îmi spuneţi cum vi s-a parut.