Monday, September 19, 2016

Când a fost ultima oară când ai făcut ceva pentru prima oară?

Razele soarele îmi mângâie fața și îmi amintesc că viața merita trăită până la ultima picatura cu tot dinaminsmul de care dispunem. Și nu doar că trebuie trăită intens dar trebuie și ales cu grijă drumul pe care îți trăiești viața.
Image result for couple anime sketch holding handsIar într-o zi de vară am decis că altul este drumul pe care vreau să-l urmez. Cel vechi era plin de noroi și gropi, iar entuziasmul meu era în moarte clinică și cioburile viselor mele abia daca mai încăpeau în coșul de gunoi, așa că m-am decis să îmi pun speranța într-o valiză și visele ce mi-au mai rămas și să fiu iar un călător fără destinație. Să îmi caut sensul vieții.
Când au aflat cei de pe drumul noroios că eu am decis să bătătoresc și alte drumuri au început să arunce cu noroi în mine și să ma supuna la sentimente amestecate de care îmi era atât de frică încât am fugit cât m-au ținut picioarele. 
Acum eram doar eu și un nou drum necunoscut în față. Eram doar eu și câteva vise și speranțe pe care nimeni nu putea să mi le ia. Pe drum am întâlnit alt calator, la fel ca mine nu avea un bagaj mare, ba chiar parea ca nu ar avea nimic decât o traistuță în care spunea ca își ține visele închise, într-un fel de joc complicat dar nu vrea să se mai joace cu el de frică o să se strice. 
Călătorul era curios cum de o persoana ca mine și-a schimbat macazul când totul părea perfect. I-am zis că în viață uneori te poți trezi dimineața și să vrei altceva, altceva să îți devină prioritate. Pentru mine a devenit prioritate să fiu fericiă, așa că am decis să caut fericirea indiferent dacă asta o să mă coste toată viața. I-am zis hotărâtă că o să caut toată viața fericirea aia sinceră și pură pe care doar un copil o experimentează. Impresionat călătorul mi-a spus că mă apreciază pentru sinceritate. Și el ar vrea asemenea priorități însă până atunci toate cele ce și le puse în minte i-au dat mari bătăi de cap.
Image result for love hug sketchȘi așa am ajuns să umblu pe drumul prăfos, eu în căutarea fericirii, el în cautarea..doar el știa în căutarea a ce sau a cui era. Într-o zi ne-am oprit sub un copac și m-a întrebat când a fost ultima oara când am făcut ceva pentru prima oară. Am mărit ochii și am rămas surprinsă de întrebare. Era curios să afle acest aspect, foarte captivat de ticurile ce le aveam în timp ce ma gândeam care ar fi acel lucru. Dupa un timp l-am luat de mână, m-am uitat în ochii lui și l-am întrebat dacă mai ține minte când era curios de ce m-am decis că vreau alt drum. 
În momentul ală nu aveam nici un țel de urmat, nimic de căutat. Vroiam să hoinaresc fără un punct anume. Când l-am vazut pe el, a fost prima dată cănd sufletul mi-a zis "Uite, aici era. Poate el e începutul și sfârșitul". Nu el era pierdut și fără priorități, eu eram și în el îmi vedeam fericirea măcar pentru moment dacă nu pentru tot drumul ăsta numit viață. 
Rămas mut despre mărturisirea mea despre ultimul lucru făcut pentru prima oara, mi-a mărturisit la rândul lui că în momentul ăla când l-am întrebat el ce caută pe drumul ăsta, de frică, nu mi-a zis că sunt tot ce el căuta și în sfârșit simte că poate scoate visele să le mânuiască știind că acestea nu se vor mai strica. De atunci au trecut trei luni și acești doi călători pășesc cu încredere în fiecare zi, mână în mână.



Saturday, April 16, 2016

Secom Life-flo- Sau cum am descoperit fitocosmeticele

Hello girls, asa multa vreme a trecut de cand am facut un review in toata regula la cosmetice. Dar cu ocazia participarii la campania Secom in colaborare cu Buzzstore #buzzsecom am decis sa va povestesc si voua despre fito cosmetice. In cadrul campaniei am avut de ales produse, respectiv fito-cosmetice potrivite tenului meu, parului si corpului meu. Am fost in magazinul Secom din Brasov, de multe ori am trecut pe langa el si mereu ma uitam inauntru cu o oarecare admiratie pentru ca inauntru arata foarte profi, asa ca intr-un laborator unde se prepara minuni pentru corpul nostru. Inainte de toate sa lamurim ce sunt fito-cosmeticele si la ce sunt bune ele. Cei de la Secom le caracterizeaza astfel "Fito-dermatocosmeticele de ultima generatie Life-flo® contin extracte vitaminice, fitoextracte, uleiuri organice si unturi vegetale, pentru o ingrijire care respecta nevoile fiziologice ale pielii, folosind molecule naturale pentru a asigura confortul, sanatatea, frumusetea si rasfatul tenului, pielii, parului si unghiilor. Gama contine produse bazate pe ingrediente certificate organic, precum uleiul de argan, de baobab, kukui, de seminte de struguri sau unt de cacao si shea."
Ce pot spune eu este ca nu au parfum adaugat ceea ce pentru mine e un mare plus. Fiecare produs are mirosul specific iar acest lucru nu face decat sa ma incante.
Mi-a fost destul de greu sa aleg avand in vedere ca au fost cateva produse ce mi se potriveau m-am oprit la trei. Si anume: Bentonite Clay(oily skin), Macadamia pure oil si Sea buckthorn pure special oil.
O sa incep cu Bentonite Clay. Cei de la Secom spun astfel despre aceasta argila minune "Bentonita este o argila renumita pentru proprietatile sale deosebite, fiind utilizata din cele mai vechi timpuri pentru infrumusetarea si reimprospatarea pielii. Bentonite Clay (Oily Skin) stimuleaza detoxifierea cutanata prin indepartarea excesului de sebum, a celulelor devitalizate, a toxinelor si altor impuritati."
Am folosit-o ca si masca o data pe saptamana. Am incercat-o si amestecata cu ulei de macadamia insa cel mai mult mi-a placut masca formata din argila si apa de Valcele, acea apa terapeutica plina de minerale benefice.
Parca de cand o folosesc nu mi se mai ingrasa exagerat zona T. Mi se pare fantastic acest lucru. Pentru ca dupa vreo 3 ore dupa ce ma dadeam cu pudra aratam ca o mica slaninuta. Imi place masca iar la gramaj este generoasa. Mie imi ajunge o cupa desi pe ambalaj spune ca ar fi necesare doua. Imi fac masca dintr-una si cateodata mai si ramane. Recomand cu caldura aceasta argila persoanelor care au imperfectiuni, acnee si un ten gras.
Al doilea produs despre care o sa va povestesc este Macadamia pure oil , pe site-ul Secom gasim urmatoarele informatii despre produs"Uleiul din nuca de macadamia, prin compozitia bogata, determina regenerarea pielii afectate de-a lungul timpului de factorii nocivi ai mediului (temperaturi scazute, vant puternic, soare intens). Bogat in acizi grasi omega 7, Macadamia Pure Oil hidrateaza intens pielea deficitara in elementele hidratante si protectoare si raspunde nevoilor de regenerare si restructurare ale pielii mature."
Eu nu-l folosesc pe ten ci pentru par. Il incalzesc usor la baie marina apoi il pun in par si il las pana a doua zi, deci dorm cu el. Dupa un astfel de tratament parul meu straluceste si mi se descurca foarte usor. Iese din par cu prima samponare insa eu prefer sa ma samponez de doua ori deoarece parul meu e mai pretentios. Insa pe ten l-a folosit mama mea si va pot spune ca este foarte multumita de el.
Ultimul produs dar nu cel din urma este Sea buckthorn pure special oil. Aflam despre el ca "Uleiul din fructe de catina, denumit si “ginsengul romanesc”, reprezinta o sursa bogata de nutrienti esentiali sanatatii si frumusetii pielii, care contribuie la hranirea acesteia si stimuleaza regenerarea."
L-am lasat la urma pentru ca este cel care mi-a placut el mai mult. Acest ser este 100% natural extras din catina si este un miracol. Stiti reclama aia ca te dai acum si in 24 de ore dispare cam asa este si cu acest ser. Am probleme de acnee iar acest ser mi le-a diminuat deorec seara ma dadeam cu el iar dmineata cosurile inflamate erau retrase abia se mai vedeau. Nu prea imi plce mirosul lui, acela natural de catine dar baba sufera la frumusete, nu? Singura problema mare este ca pateaza nu doar hainele ci si fata pana se absoarbe in piele asa ca nu e indicat sa va da-ti pe timpul zilei iar in 10 minute sa iesiti la plimbare. Acest ser daca aveti ocazi va recomand sa il incercati, nu veti regreta.

Poate daca nu erau cei de la Buzzstore cu #buzzsecom nu indrazneam sa incerc fito-dermatocosmeticele lor. Daca aveti ocazia macar intrati in magazin si cereti sa primiti consultanta in priminta la ce vi se potriveste. Sper sa va fie de folos informatiile si de ce nu sa incercati si voi aceste produse.




Sunday, January 31, 2016

Tata. Lacrimi. Amintire. 5.

Draga tata,

Cred ca a trecut ceva timp de cand ti-am spus te iubesc. A trecut atat de mult timp ca am si uitat cum se simte imbratisarea ta de tata. In ultima vreme si de ce nu in ultimii ani mi-am dat seama ca oricat de puternic ar fi un om tot o sa vina o vreme cand tot ce a ingropat in el o sa il bantuie si o sa il tranteasca la pamant. Dar am mai invatat si ca te poti ridica, scutura de praf si merge mai departe si dupa cea mai mare tragedie din viata cuiva, sa isi piarda mentorul, prietenul, parintele mult prea repede.
5 ani....Atata au trecut de cand tu nu mai imi zambesti, nu ma mai certi si nu ma mai strangi in brate. 5 ani in care mi-am muscat buzele sa nu suspin atunci cand vedeam copii cu tati lor fericiti. 5 ani de lacrimi si atacuri de panica atunci cand parca ma trezeam dintr-un vis si tu nu erai langa mine sa ma linistesti. Se spune draga tata ca vei pretui mai mult ce ai atunci cand pierzi acel lucru. Pot spune cu mana pe suflet ca asa este, cat erai langa mine ca orice copil iti mai greseam dar un copil nu poate gresi atat de mult cat un parinte sa nu ierte. Am fost o rebela si imi placea mereu sa am dreptate, acum as da orice sa mai aud o data de la tine "ti-am zis eu". Oricat de dur erai prin vorba, stiu ca mereu mi-ai dorit binele. De 5 ani, nu m-ai mai certat si nu m-ai mai iertat. Poate cat erai langa mine nu ti-am spus-o prea des, dar te iubesc tata, ai fost eroul meu, un erou plecat prea devreme si prea brusc. Un super erou care a luptat mereu pentru dreptate. Cand eram mica iubeam super eroi fara sa vad ca aveam unul chiar langa mine, erai tu taticule. Timpul trece atat de repede si sa stii ca e o minciuna ca vindeca ranile. Cat inca erai eram o egoista, vroiam sa stau cu mine, nestiind cat de putin timp mai aveam impreuna. Dar stii ca mereu abia asteptam sa ajung acasa sa te vad. Iar atunci cand nu te-am mai gasit ceva in mine a murit o data cu tine. Tin minte ca in generala, invatatoarea ne-a intrebat ce ne dorim de la parintii nostri, iar eu am scris ca imi doresc ca tata sa lucreze mai putin si sa stea mai mult cu mine. De ce tata oare dorinta mea nu s-a indeplinit, de ce nu ai stat mai mult cu mine?
As da un an pentru 5 minute sa te tin in brate. Regret ca nu te-am pretuit mai mult cand erai cu noi. Toata viata o sa regret lucrul asta. Pentru ca poate alt lucru il mai pot avea inapoi dar tu, tu nu te mai intorci niciodata...
Iti multumesc pentru dragostea ta ce am simtit-o, multumesc ca ai avut mereu incredere in mine si m-ai sustinut neconditionat. Multumesc ca m-ai certat cand am gresit si m-ai iertat cand am meritat-o. Te iubeam ieri, te iubesc azi si te voi iubi intodeauna eroul meu.

                                                Cu drag,
                                                 Gogoasa ta, Larisa.

Sunday, December 6, 2015

Draga taticule,

Anul asta nu vroiam sa iti scriu, defapt am vrut toata ziua sa nu ma gandesc la tine. Nu pentru ca nu imi e dor ci pentru ca imi este prea dor de tine. Nu imi place ziua asta. De cand tu ai plecat, 6 decembrie pentru mine nu mai exista. Nu vine mos Neculae la mine. La mine venea tata. Pentru mine era ziua ta. Ziua in care imi sarbatoream super eroul. Unul din oamenii pentru care mi-as fi dat in orice clipa viata si tot ce am ca sa te mai pot tine langa mine. Inca as face asta. Inca as da tot ce am, mai putin pe mama, pentru a te mai putea strange o data in brate.
Ai fi implinit 56 de ani, insa totul pentru tine, pentru noi s-a sfarsit la 51 de ani ai tai. Din nefericire timpul nu vindeca rani, am invatat-o pe pielea mea, ci doar fac crusta. Pe care orice adiere mai ciudata, le zgandara, le face sa sangereze iar si iar.
Dor si doare, astea sunt cuvintele litera de lege cand vine vorba de tine. Chiar si dupa atata timp cand simt ca o parte din mine nu mai e, chiar daca toti imi spun ca este o parte din viata sa iti pierzi parinti, eu te-am pierdut prea repede, prea brusc si prea dureros. Cu o zi inainte sa pleci de langa noi nu as fi conceput cum ar fi sa raman fara tata. Cum ar fi sa pleci si sa nu te mai intorci. Apoi am simtit taisul adevarului atat de puternic in pielea mea incat nici frigul de afara nu m-a intepat cum a fost lovitura asta pentru mine, pentru mama, pentru noi.
Daca pana acum a fost greu, anul acesta ti-am simtit cel mai tare lipsa. Anul asta am terminat facultatea,tata, fata ta, gogoasa ta e inginer. Tin minte cand imi spuneai: "Tu nu esti facuta sa fii medic, meseria ta este de inginer, ai prea multa mila pentru a ajuta alti oameni, tu esti facuta sa ai o meserie dura si tehnica". Inca o data ai avut dreptate. Probabil dupa primul pacient mort, m-as fi ascuns sa imi plang sufletul pana nu mai ramanea nimic din mine. Am plans si pana sa termin facultatea, de ai stii de cate ori urlam ca eu nu mai merg si ma las. Doar mama stie cate nopti nedormite cu mii de foi au fost si plansete ca am luat note mici. Doar ea sarmana a stiut cat de greu i-a fost sa ma tina in facultate si doar ea, draga tata, a fost acolo cand am plans si ras. Sunt inginer, si probabil tu stii asta. De acolo de unde esti sper sa fii mandru de mine.
Cel mai mult mi-ai lipsit cand am avut absolvirea. Mama a fost bolnava si nu a putut sa fie langa mine. La toti colegi mei au venit parinti la mine nu a fost nimeni. Abia atunci m-am simtit atat de neinsemnata si singura pe pamant. Cel mai dureros a fost cand mi-am luat diploma si m-am uitat in sala si tu nu erai. Pur si simplu nu erai. Cand locul tau era acolo langa mine. Pe mama nu o condamna, mama ar fi vrut sa fie acolo insa nu am lasat-o. Sanatatea ei a fost mai importanta decat absolvirea mea.
Taticutule, tare as fi vrut ca azi sa iti zic la multi ani si nu sa te odihnesti in pace. As fi vrut sa iti dau o imbratisare si sa suflam in lumanarile de tort. Dar asta stiu ca nu se poate asa ca o singura dorinta am de Craciun sa trimiti de acolo de la tine sanatate pentru mine si mama. Vreau sa fie langa mine mult timp iar cand se va duce si ea sa aiba multe sa iti povesteasca. De nepoti, de cum Larisa si-a gasit dragostea vietii ei, de faptul ca dupa cate am indurat in viata in sfarsit sunt fericita si implinita, de cum si-a dus nepotii la scoala si despre cat e frumos le-am povestit de bunicul lor. Te iubesc taticule si sper ca de acolo de unde esti sa fii cel mai mandru tata.
                                                                                                      Cu drag,
                                                                                                       A ta gogoasa, Larisa.

Sunday, November 8, 2015

Gene de diva (3)

Dupa muuuult timp a venit timpul sa scriu si ultimul articol in care imi spun parerea finala despre intensificatorul minune Realash. L-am testat. Fiecare fir din genele mele s-a putut bucura de acest intensificator si va pot spune ca sunt fericite si radiaza.
Firul mi s-a ingrosat iar ele au mai crescut puntitel, cum spuneam si in primul articol problema mea era ca deja erau lungi, dar foarte subtiri. Intradevar acum si fara rimel, stau altfel, fiind firul mai gros. Si-au recapatat o stralucure aparte, suna ciudat dar da genele mele stralucesc asa cum straluceste un par sanatos.
De cand am inceput tratamentul cred ca doar vreo doua gene au mai cazut si asta doar din cauza ca m-am frecat la ochi mai tare. Le simt rezistenta, au capatat o greutate si acum pot spune ca pot iesi din casa fara pic de rimel si sa ma simt la fel de bine.
Am terminat serul pana la ultima picatura si mi-a ajuns in jur de 3 luni si un pic deoarece am mai sarit unele zile si nu m-am dat. Din lipsa de timp sa pur si simplu eram prea obosita si adormeam fara sa ma dau.
Daca il recomand? Da il recomand, il recomad persoanelor ce vor sa aiba gene mari, dese de abanos, celor care nu suporta genele false si vor sa straluceasca cu ale lor. Celor ce vor si au curaj sa incerce produse noi si inovatoare. Relash mi-a redat increderea in genele mele.

L-ati incerca?

Monday, August 31, 2015

O pauza de relaxare.

De o saptamana m-am angajat. Surprinzator de repede chiar si pe un post exact pe meseria mea. Desi e primul job si ar trebui sa mi se para obositor, sunt foarte entuziasmata de el si sincer pot spune ca dupa doua- trei zile sunt putin surmenata dar nu obosita. In astfel de zile imi deschid frumos laptopul, deschid browserul si caut  jocuri aparate gratis. Jocurile cu aparate sunt practic "pacanelele" clasice dar unde nu trebuie sa imi golesc buzunarele si doar sa ma distrez si sa ma relaxez. Niciodata nu am avut curaj sa joc la niste masinarii adevarate asa ca cele online sunt numai bune pentru mine. Iar cand ma plictisesc de ele si vreau ceva mai copilaros, pentru ca desi am 23 de ani inca ma consider copil, caut jocuri lego friends. Cine nu a avut cat a fost mic lego? Cine nu stie cat de dureroase sunt piesele atunci cand le ravasesti prin casa si calci pe ele? Eu sigur stiu si mai stiu ca actualele jocuri lego mai ales cele originale costa un pic cam mult pentru buzunarele romanilor de rand asa ca alternativa sa te joci cu omuletii lego este varianta online. Ma relaxeaza si imi aminteste de mine cand eram de o schiopa. Voi ce metode de relaxare dupa job aveti?



Tuesday, August 4, 2015

Doctor Sleep - Stephen King [recenzie]

Doamne de când nu am mai scris o recenzie. Cred că a trecut un secol. Defapt am rărit şi cărţile deoarece am fost ultimul an de facultate iar licenţa mi-a mâncat tot timpul liber. Dar încă din ultimile săptămâni de şcoală, începusem să mă relaxez cu Doctor Sleep de Stephen King. Am lăsat-o cu gândul că o voi termina după ce voi termina şi cu licenţa de tot. Aşa am şi făcut. Acum că mi-am luat o piatră de pe inimă şi sunt licenţiată cu titlul de inginer Photobucketmi-am terminat cartea şi m-am gândit să vă povestesc şi vouă despre ea. După cum ştiţi ador stilul lui King şi când prind o carte de-a lui o citesc pe nerăsuflate. Aşa am făcut şi cu Doctor Sleep. 
Doctor Sleep.jpgÎn carte ne este prezentat încă de la început Dan Torrance, un beţiv notoriu ce nu îşi găseşte locul nicăieri şi care are un dar aparte, strălucire, aşa cum o numeşte bucătarul hotelului unde locuia cu părinţi lui când era mic. Când am citit despre ce e vorba în carte, nu am stat pe gânduri şi am citit-o însă fără să mă gândesc că ar fi legată de o alta. Ei bine, Dan este micul Danny Torrance din The Shining iar hotelul ce i-a adus sfârsitul tatălui său Jack Torrance este Overlook din Colorado. Da, aţi auzit bine tatal lui Dan este însuşi Jack, scriitorul dus un pic, bine un pic mai mult cu pluta din The Shining. Dar acest lucru l-am aflat după ce am terminat cartea dar nu am regretat că am citit-o pentru că doar se aminteşte de trecutul lui Dan, nu este o legătură foarte mare, nu sunt lucruri care să te trimită în cealaltă carte. Desigur mi-am promis că voi pune mâna şi pe The Shining să aflu despre trecutul lui Danny.Photobucket
Cum spuneam personajul central în carte este Dan, cel care obişnuia să lucreze ca îngrijitor la azilurile de bătrâni dar era dat afară mult prea repede din pricina viciului lui, băutura. Numele de Doctorul Somn Photobucket, Dan l-a primit datorită ajutorul pe care îl dă celor care trec dincolo. În principiu cartea se împarte pe două planuri. Unul în care Dan încearcă să îşi depăsească şi să îşi învingă demonii trecutului şi să scape de blestemul alcoolului care pare moştenit de la tatăl său şi salvarea unei fetiţe din ghearele unui clan ce se hrăneste cu abur- strălucirea copiilor. Luptând cot la cot fata-Abra- si Dan vor reuşi oare să distrugă clanul Legitim?
King îşi păstrază stilul clasic de narat, unele chestii la început nu au avut nici un sens în carte. Adică mi s-a părut că i-ar da importanţă apoi a renunţat la idee. Ce mi-a plăcut însă, aici o parte amuzantă a cărţii au fost numele alese pentru Clanul Legitim, acum nu ştiu numele originale din engleză însă cele traduse în română au fost pe de parte tare amuzante Photobucket. Ultima parte din carte m-a ţinut cu sufletul la gură şi nu am lăsat în ziua aia cartea din mână până nu mi-au luat rămas bun e la Dan şi de la Abra. Şi sincer aş vrea să văd şi un filmul adaptat după carte, spre ruşinea mea nici măcar filmul The Shining nu l-am văzut dar acum m-am convins să citesc întai cartea apoi voi vedea şi filmul. Vă tentează să intraţi în universul plin de suspans al lui Stephen King? V-am făcut curioşi să aflaţi prin ce peripeţii vor trece cei doi?