Ziua 5+Ziua 6=vise/un strain

Se pare ca luna aceasta am o afinitate pentru raceala si nu mi-a trecut bine raceala ca iar ma apucat.Stiu ca sunt in urma rau cu lista mea insa inspiratia si cheful m-au parasit poate de la vreme,poate de la raceala insa nu am nici un chef de scris insa ma voi stradui sa respect macar cat de cat zilele si sa vorbesc in mare despre tema din fiecare zi.

Ziua 5-Vise

 Am un bagaj intreg de vise,mai mici sau mai mari,realizabile sau nu.Multe s-au spulberat atunci cand am avut unele obstacole,altele au renascut si cele mai multe s-au format recent de cand am inceput facultatea.Prefer sa nu mai dezvalui visele mele,nu de alta da am ramas o data cu buza umflata cand visul meu cel mai mare sa facut bucatele intr-o zi de vara,cu numele meu pe o lista lunga de asteptare...Ziua aia nici nu vreau sa mi-o amintesc,pentru ca iar as plange si nu vreau,imi e bine aici unde sunt.Vise sunt multe,insa sunt ale mele si atunci cand unul o sa mi se indeplineasca sigur voi spune asta a fost un vis de-al meu.

Ziua 6-Strain
Primul strain de care imi amintesc si mi-a ramas in minte este un ospatar care ne servea mereu la mare acum vreo 6 ani.Calculand cu matematica mea de balta aveam vreo 14 ani atunci.Ei pe atunci eram un pic mai slabuta,tinerica,par lung saten-roscat,bronzata si desigur imi placea sa imi clatesc ochii.O saptamana cat am stat doar el ne-a servit si nu cred ca am scot mai mult de 2 cuvinte cu el.De aia l-am si poreclit Mutulica.Saptamana la mare a trecut iar noi ne imprietenisem cu sefa de sala.In ultima zi am vrut sa facem poze sa avem amintire.Tin minte ca m-am dus la el,era rosie toata si l-am rugat daca vrea sa faca o poza cu mine,mi-a zambit si nu a spus nimic.Pana sa imi aduc aparatu,a plecat in bucatarie si nu a mai iesit de acolo pana am plecat din restaurant.La cateva zi ne-a sunat sefa de sala sa ne intrebe cum am ajuns si a intrebat-o mama de Mutulica,ei bine in ziua aia si-a luat liber si a asteptat pe terasa restaurantului,insa nu a venit nimeni.Sefa la intrebat ce asteapta si el i-a raspuns ca o asteapta pe fata cu parul lung ceea care l-a rugat sa faca o poza cu ea.S-a emotionat si de aia nu a mai iesit din bucatarie pana am plecat.Apoi si-a luat inima in dinti prea tarziu...Urmatorul an nu l-am mai vazut,insa il tin minte si acum,nici el nu avea mai mult de 17 ani,eh..peripetii din vacanta...a ramas un strain...