Impresii SuperBlog de pe "margine"

După două luni obositoare, prima mea experiență oficială de blogger a luat sfârșit, a fost a treia ediție la care am participat și cred că și ultima. Am obosit prea tare în aceste două luni, că a fost doar Superblogul, că a fost boala mea sau amândouă nu știu însă am obosit.
Am spus că sunt impresii de pe margine pentru că anul acesta nu am fost la gală din multe motive. Primul din ele ar fi sanătatea, pe la proba 11 s-a întâmplat inevitabilul și ca o viitoare ingineră ce sunt m-am intoxicat la un laborator de chimie, să spun așa am tras pe nas niște HCl și am ajuns la urgențe plus o lună jumătate stare de covalescență. Nici acum nu sunt încă bine însă față de acum o lună jumătate sunt de o mie de ori mai bine. Asta a fost unul din motivele pentru care nu am putut veni la gală, crizele mele neașteptate de rău + dieta drastică pe care a trebuit să o ţin m-au făcut să rămân acasă și să urmăresc gala pe RadioLynx. Un alt motiv e acela că într-un fel sau altul gala s-a suprapus cu o dată fatidică pentru existența mea, aceea zi în care ar fi fost ziua de naștere a tatei, 6 decembrie, din păcate, în perioada acelei zile, nu îmi poate sta capul la distracție, iar ca să fi mers și să îi necăjesc cu starea mea pe superbloggeri, nu ar fi fost frumos.
Cine mă cunoaște, sau a mai citit câte ceva pe blog, știe că tatăl meu a decedat acum 3 ani, relația între mine și el fiind una foarte strânsă, sufăr și mă doare de fiecare dată când i se apropie ziua lui sau ziua în care a plecat poate spre un loc mai bun.
În mare, acestea au fost motivele nevenirii mele la Straja deși mi-ar fi placut enorm de mult să o revăd pe Claudia, zâna noastră de la SuperBlog,sa revad câțiva dintre bloggerii pe care i-am cunoscut anul trecut și cu care m-am revăzut anul acesta prin luna mai (Andrei și Emil) . Mi-ar fi plăcut să o cunosc pe câștigătoare, i-am urmărit evoluția în competiție și vă pot spune cu mâna pe inimă că merita să câștige, așa că nu pot decât să îi mulțumesc Danei, pentru articolele minunate pe care le-a scris și ni le-a dăruit spre citire. Mi-ar fi plăcut să revăd oameni frumoși și să cunosc alți la fel de frumoși.
Am urmărit gala pe internet și am văzut pozele, întradevăr bloggerii știu să se distreze și oriunde o fac, o fac bine. Mi-ar fi plăcut să fiu acolo însă carul cu necazuri s-a răsturnat în ograda mea, așa că nu mi-a rămas altceva de făcut decât să privesc și să suspin în sufletul meu că nu sunt acolo.
Însă competiția mi-a lăsat și un gust amar la unele probe, nu spun că am scris excelent însă la unele probe m-au dezamăgit notele și m-am enervat și iar mi-am făcut rău.  Nu sunt sigura și nu vreau sa dau cu parul dar aș sugera ca pe viitor sponsorii să nu știe ce note s-au dat la celălalte probe, să nu aibă sursă de influențare. Cred că așa este cel mai corect față de toată lumea. Sunt mulți bloggeri buni care au renunțat din cauza notelor mici la unele probe, este și normal, ei deja își știu nivelul, eu încă nu îmi știu nivelul, nu știu cât valorează ce scriu, însă știu că pentru unele probe mi-am stors fiecare neuron pentru a ieși un articol bun și mai apoi mă trăsnește nota.
Dar lăsând părțile negative la o parte, am fost finalistă, am aflat că super puterile mele și a blogului sunt răbdarea si ambiţia, nu am renunţat nici atunci când abia puteam să stau pe scaun şi cu o mână scriam şi cu o mână mă ţineam de stomac. Aşa că printre greţuri şi dureri atroce de stomac am răzbit şi am ajuns la final.
Poate până la primavara mă răzgândesc şi particip iar, nu de alta însă petrecerii  Superbloggerilor îi lipseşte cu desăvârşire o roşcată! Aşa că până la  primavaraă să ne citim cu bine dragi superbloggeri frumoşi.