I miss you

Se spune ca timpul poate vindeca orice rana,oricat de adanca este si ca orice s-ar intampla poti trece peste.Eu spun ca timpul adanceste rana mult mai tare,o face mai adanca si mai dureroasa.Pentru ca timpul trece si fara sa vrei iti vei aminti mai des de lucrurile de care iti este dor.
Mie dor de tata,mi-e dor de lucrurile facute impreuna si timpul sigur nu mi-a vindecat sufletul,il raneste si mai tare  si il face sa sangereze tot mai des in ultimul timp.O persoana puternica este puternica si nu arata nimic din ce simte,asa sunt si eu,nimeni nu stie ce gandesc si ce simt insa vine o vreme cand si eu cad,cad de la o inaltime relativ mare si sunt momente in care ma gandesc care mai e rostul meu.
Niciodata nu m-am gandit ca durerea psihica,sufleteasca spuneti cum vreti este mult mai intensa decat durerea fizica.Poti sa imi dai o palma si rezist insa durerea sufleteasca te sfasie in bucati,infige sute de cutite in tine si te face sa urli in miezul noptii de durere.O durere crunta pe care nimeni altcineva nu o simte si poate nu concepe ca este atat de intensa.O durere care te face sa treci prin toate starile,sa razi,sa plangi iar sa razi,un ciclu infinit oprit ironic de timpul atotvindecator.Vrei sa urli dar nu o faci,nu o faci din varii motive,nu vrei sa arati ce simti,nu vrei sa te exteriorizezi insa cand ajungi sa fi singur tu cu tine,cu constiinta ta,plangi si de desscarci.Asta face un om puternic,se ascunde,isi ascunde problemele si isi pune masca "Sunt bine",insa durerea ta urla in capul tau si te injunghie in inima.Dar totusi esti bine...