Saturday, November 19, 2011

Jurnalul unei fantome partea a VI-a

1 iunie 2005
     Draga jurnalule,
Scoala e pe sfarsite,se apropie examenele,iar eu tot fantoma am ramas.Luis si-a revenit aproape complet,o parte din el a murit o data cu noi,cu mine,cu mama si tata,o data cu vechea lui viata.De cand nu am mai scris am bantuit orasul in lung si lat sa aflu ce se mai discuta despre accidentul nostru insa toata lumea este rezervata in privinta asta,iar primarul a decis ca mai bine nu mai discuta atat de deschis despre acest straniu accident mai ales ca tata era cunoscut ca fiind un sofer foarte prudent.Am o vaga impresie ca undeva trebuie sa fie implicat si Victor sau tatal sau pentru ca prea cu siguranta mi-a aruncat atunci in fata ca voi regreta ceea ce i-am spus.Dar sa lasam la o parte aceste vesti care nu prea incanta si vreau sa iti povestesc de faptul ca Luis merge la scoala,s-a apucat de invata pentru examenele finale si chiar iese in fiecare sfarsit de saptamana la film.Intr-o seara stiu ca nu a vrut sa plece pentru ca era dezordine insa intr-un final Mason l-a convins si sau dus si cand a venit a gasit casa curata si un miros ce numai eu,Luel il aveam parfumul de flori de lamai ce mi-l cumpara de fiecare data cand era ziua mea.Nu prea a inteles si a inceput sa planga si spuna ca fara mine e nimic si ca nu stie daca o sa poata face fata.El insa nu stia ca poate si fara mine si ca oricum eu o sa fiu mereu langa el,orice s-ar intampla.Inca o nouatate este aceea ca Mason s-a mutat cu Luis si doarme in camera mea.Asa ca mi-e mai greu un pic sa scriu si sa rearanjez unele lucruri fara sa observe.Are un ochii foarte bine format la genul acesta de lucruri.A fost straniu cand intr-o zi stateam in pat si ascultam muzica pusa de el pentru ca o fantoma asculta sau vizioneaza ceea ce vor alti pentru ca sentimentele si dorintele ei nu conteaza.Asa ca ascultam o melodie rock cand deodata vine in pat si se uita parca in ochii mei si sta asa vreo 2 minute.La inceput m-am speriat ca m-a descoperit insa mi-am dat seama ca nu la mine se uita si la posterul lui de pe perete cu nu stiu ce joc,i se dezlipise un colt.Am tras o sperietura pentru ca nu vreau sa stie nici unul din ei ca moarta fiind inca locuiesc in casa mea si totusi nu mai am camera mea,o impart cu prietenul lui Luis.Insa am fost bucuroasa ca Luis nu a acceptat sa mute sau modifice nimic in camera sa ramana asa cum am lasat-o si pentru asta ii multumesc.Ma bucur ca Luis isi revine,mi-e teama ca in curand va trebui sa plec si va ramane singur si fara nici un sprijin.Mi-e atat de dor de tot,o zi as vrea sa mai fiu om....
Te las cu bine,ma duc sa ascult muzica mea....

3 comments:

  1. Ma bucur mult ca ai ales sa continui povestea. Astept mai mult :*
    Si mie mi-e foarte dor de tine, de timpul petrecut impreuna, in aceeasi banca...Noile colege nu stiu sa imparta mancarea sau macar sa primeasca :P :))
    Uitasem ca albumul meu e la tine, chiar l-am cautat acum 2 zile. Sa-l completezi te rog si sa mi-l dai si pe al tau sa il completez. Pupici. Weekend placut in continuare.

    ReplyDelete

Un gand,o idee...