Jurnalul unei fantome partea a VIII a

Draga jurnalule,

A trecut cateva saptamani de cand nu te-am mai cautat insa e prima data cand dupa mult timp sa simt bine,Mason e asa cum il stiam glumet si te face sa razi chiar si dupa moarte.Stam serile si ne povestim vrute si nevrute si ascultam muzica.Mi-e dor sa fac asta ca si om insa ma multumesc cu prietenia lui s cum e.Intr-o seara ma oprit din cantatul meu,mai mult zbieratul meu si mi-a spus ca are ceva sa imi spuna si a inceput sa se balbaie,eram sigura ca trebuie sa fie despre vreo fata de la scoala pe care o place si nu are curaj sa i-o spuna,insa nu a fost asa.Mi-a spus ca ar da orice ca in clipa aia sa ma sarute si regreta ca nu a facut asta cat am fost in viata.Nu stiu daca s-a vazut insa daca as fi fost vie,as fi avut fata mai rosie ca o rosie.Imi place Mason,insa sunt doar o fantoma amarata,iar el este om,ce puteam eu sa fac mai mult decat sa imi para si mie rau.I-am spus ca totul o sa fie bine si va gasi o fata care sa-l merite si sa fie putin mai calda ca mine.A ras,insa a fost un ranjet printre lacrimi deoarece stia ca eu eram aleasa,in mod straniu si eu simtisem mereu si simt si acum acelasi lucru.Nu vreau sa se indeparteze de mine din cauza asta,e singurul cu care pot vorbi si ma pot descarca.I-am explicat insa am ajuns la acordul ca desi nu mai sunt o fiinta umana,sentimentele sa fie impartasite.Din seara aia mereu la ora 9 ne uitam la un film,apoi iese pe acoperis si "ne" uitam la stele,asa cum obisnuiam sa fac eu cand ...cand traiam.E greu sa stiu ca la lucruri nemateriale se va rezuma intreaga noastra relatie.Si pe langa asta,nu il pot nelija pe Luis,care este bine insa are momente tensiunate,atacuri de panica care nici el nu stie cum i se potolesc.In momentul de fata mi-as dori o zi sa mai fiu om si sa termin si sa rezolv toate probleme ce le-am lasat in urma.Te las cu bine,ma duc sa privesc stelele impreuna cu baiatul care ma iubeste,in sfarsit ma iubeste...