Draga tata,

Nici anul asta nu ai venit,au trecut aproape doi ani de cand te-ai ridicat acolo sus sa ai grija de un ingeras si el plecat mult prea devreme.Mi-e atat de dor de tine si faptul ca maine ar fi fost ziua ta ma face sa imi fie si mai dor pentru ca nu mai am cui sa ii sar in brate si sa ii spun "la multi ani..",nu mai am cui sa ii fac tort.Nu mai am cui sa ii pun in ghete cate o scrisoare in care sa imi cer iertare pentru toate greselile din timpul anului.
Sa stii ca sunt tare,mai tare decat as fi crezut ca pot sa fiu.Ma uimesc pe mine cat de stapana pe situatie sunt,cat pot sa tin in mine cu zambetul pe buze..Zambetul care dispare odata cu intrarea in lumea mea,in camera mea unde nimeni nu poate sa ma vada.Si plang,plang de dor,plang de ciuda...oricum ar fi...plang.
Mama e mai bine insa tot indurerata de plecarea ta atat de rapida si fara vrun cuvant.Asta a durut-o cel mai tare ca nu ti-ai luat ramas bun.Dar stie ca esti langa noi si asta poate uneori o intareste uneori o face slaba si neajutorata.
Maine e ziua ta,si mi-as dori sa vi,printr-o adiere de vant si sa ma mangai,sa iti mangai puiu tau.Nu vreau cadouri desi e mod Neculae,vreau sa fi cu mine atata tot,macar o zi,o ora,o clipa....
Cadoul cel mai frumos ar fi imbratisarea ta,insa stiu ca nu o sa o primesc asa ca ma multumesc sa ii tii de acolo de unde esti sanatosi pe toti la care tin,pentru ca ei sunt cei care ma fac in fiecare zi sa simt ca merita sa merg mai departe cu fruntea sus sa te fac mandru.Ai fost,esti si vei fi eroul meu.

Cu drag,puiul tau.

Te iubesc.