Al meu. (10)

E sambata dimineata, la usa cateva batai timide. Oare cine sa fie? Ma dau jos din pat, si ma indrept agale spre acele batai anemice, ce deodata inceteaza. Deschid usa, insa nimeni nu se arata. In schimb jos, pe pres zacea o cutie cam sifonata ce e drept pe care scria asa "Al tau". Bine bine, al meu ce? Al meu cadou. In cutie era un costum de baie, un bilet de avion si o vedere. Pe vedere scria cu rosu "Doar al tau, te astept sa probezi apa". In doi timpi si trei miscari, bagajul a fost facut iar gandul deja imi era in aeroport.In alti trei timpi deja eram imbarcata si visam la plajele insorite. Niciodata nu mi s-a oferit o vacanta acolo, departe de civilizatie unde ma pot descoperi. Inca ma intreb cine a putut sa imi faca o asemenea surpriza, insa prefer sa nu imi bat capul cu asta pentru ca pana la urma tot voi afla,nu?
Ajunsa acolo, las bagajul si ma aventurez pe terasa care invaluita de briza marii si parfumul orhideelor te ducea cu gandul la un paradis nebanuit.
Marea ma astepta, plaja de asemenea iar eu nu aveam altceva de facut decat sa dau navala si sa las marea sa imi sarute talpile iar scoicile sa imi gadile palmele.Iar tu, in contrastul pielii, imi alinti pielea cu atingeri satinate. Ma faci sa radiez, sa fiu mandra ca esti al meu. Plaja imi apartine, la fel si tu. In razele soarelui ma alinti, iar marea iti e complice la valul de euforie care ma cuprinde. As vrea ca momentele acestea sa dainuiasca vesnic. Sa le pot trai iar si iar la aceasi intensitate cu care le traiesc acum. Nisipul se joaca cu tine si iti intregeste rolul, acela de a ma binedispune. Soarele ma readuce la viata, asa cum liniile tale fine la fel ca ridurile unei persoane invatate scot ce e mai frumos din mine. Nici nu stiu cum am putut sta fara tine, fara sa pot sa ma plimb pe plaja iar marea sa ne ude pe amandoi, tu cu mine, un tot unitar intr-o lume nebuna. Esti exact cum mi-am dorit, te mulezi dupa mine, imi scoti in evidenta partile bune si incerci sa le ascunzi pe cele rele asa cum face un prieten la nadejde. Pentru mine esti unul dintre cei mai frumosi prieteni ce poate o fata sa ii aiba. Marea te uda si iti amplifica frumusetea nativa, te face sa vibrezi de culoare. Ziua este pe sfarsite iar tu adormi frumos langa mine. In fiecare dimineata din cele sapte de vacanta ai fost fidel locului tau, nu ai plecat si nu ai ripostat ca te pun un pic cam neglijent,grabita fiind de plecare in oras, sau prea obosita sa te aranjez. Esti bun cu mine si nu ma judeci. Nu ai cedat la nici una din traznaile mele din aceasta vacanta si te-ai bucurat de soare si de mare la fel de mult ca si mine, iar acum cand pielea nu imi mai e in contrast cu tine, ne potrivim si mai bine, imi dezmierzi pielea bronzata cu butonii tai aurii, iar dungile albe aduc aminte de cum eram cand am ajuns, exact, eram la fel de alba ca ele. Nu mai e mult si trebuie sa plecam acasa insa vacanta si aventura noastra nu se termina aici din contra, abia acum a inceput cu adevarat.
Vacanta s-a terminat insa odata ajunsa acasa cand ma uit la el, gandul imi zboara pe plaja insorita unde soarele imi saruta pielea iar marea imi spala pacatele. Doar tu mi-ai fost partas la fantastica vacanta doar tu, costumul  de baie, al meu.

Articol scris pentru Spring SuperBlog 2013